Am cunoscut familia în anul 2021. Ni s-au părut necăjiți, îndurerați, numai nu periculoși.

Veronica Donciu, manager de caz, CCF Moldova își amintește de prima întâlnire cu familia: „Au fost invitați la primăria din sat. Aveau atâtea de spus și atâta suferință interioară că pur și simplu vorbeau ambii în același timp. Voiau să fie ascultați, să le fie auzite problemele”.

Înainte de intervenția echipei noastre

Soții Pânzaru aveau patru copii, mama fiind însărcinată cu cel de-al cincilea. Nu aveau propria casă, trăiau în casa rudelor. Sărăcia îi măcina. Tatăl copiilor, Mircea, lucra cu ziua, iar mama acasă se ocupa de copii. Le era tot mai dificil să-i crească. Exista riscul ca copiii să fie separați de părinți.

Cel mai mare copil este Valeriu, are 10 ani. După el s-a născut Ion, apoi Adriana. Când i-am cunoscut, Adriana avea grave probleme de sănătate. O diagnoză clară nu era pusă și nici grad de dizabilitate. Cel mai mic copil era Mirela. Apoi a apărut Darius.

Casa era amplasată într-o zonă a satului unde în timpul ploilor se adună apă. Ala, mama copiilor, își amintește că mereu a fost așa. Apa ajungea chiar până la poarta lor. Cel mai dificil era când trebuia să meargă la fântână pentru a aduce apă. Era necesar de traversat baltă. În ultima perioadă, Valeriu, cel mai mare copil, încălța cizmele de cauciuc și lua bidoanele pentru a merge la fântână.

Foto realizată în noiembrie 2022, îaninte de mutare la casa nouă

Întrebat câți litri de apă căra zilnic, Valeriu ne-a spus că nu știe exact, însă într-o zi când mama sa a spălat rufe, el a cărat, spre exemplu, 60 litri de apă. Aici puteți citi mai multe detalii despre Valeriu și cărărușa care duce spre fântână.

După implicarea noastră

După o cale îndelungată, investigații, analize, consultări, inclusiv expedierea unei analize genetice la București, Adrianei i-a fost stabilită diagnoza – dizabilitate multiplă.

Adriana s-a născut în pandemia de COVID-19. Fetița și mama nu a avut o atenție corespunzătoare din partea medicilor. Tatăl copiilor, Mircea, își amintește foarte bine că atunci când s-a născut Adriana nimeni din asistenții medicali nu i-au vizitat, deși trebuiau să vină.

Am ghidat familia pas cu pas cum să-i facă Adrianei grad de dizabilitate. Astfel  tata s- internat cu fetița  în spital la reabilitare pentru  10 zile. Mircea înțelegea pentru ca fetița să înregistreze progres este necesar să meargă la terapie. El a zis că îi va fi mereu alături și va merge cu ea spital, în timp ce Ala va rămâne cu ceilalți copii acasă, unul dintre care este bebeluș.

De asemenea, l-am ajutat ghidat pe Mircea să devină asistentul personal a Adrianei, întrucât fetița are nevoie de asistență permanent.

În casa unde trăiau nu era deloc mobilier. I-am ajutat să-și amenajeze cele două odăi micuțe. Casa devenise mai luminoasă și îngrijită, dar totuși nu era a lor și în orice moment exista riscul să fie scoși din ea. În același timp, i-am asigurat cu produse alimentare, de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte etc.

Foto realizată în noiembrie 2022, înainte de mutare la casa nouă

Le-am acordat atât sprijin material, cât și psihologic, social și legal. I-am ascultat și înțeles cu adevărat. De la o vizită la alta vedeam cum părinții sunt tot mai implicați, dornici să facă schimbări.

Vestea cea mare

În una din zile, colega noastră, Veronica, le-a spus despre faptul că ar putea avea propria casă. Li se putea citea bucuria imensă din ochii lor, în special în ochii lui Valeriu.

Mircea și Ala, împreună cu Veronica , au început procesul de identificare a unei locuințe. După săptămâni de căutări a fost găsită o potențială casă.

Valeriu era încântat, mai cu seamă când a aflat că în casa respectivă au fost crescuți porumbei de către foștii stăpâni. „Îmi plac hulubașii. Tare vreau să am și eu această ocupație, să-i cresc. Cred că sunt păsări foarte interesante”, mărturisește Valeriu.

Chiar înainte de Crăciun familia Pânzaru s-a mutat la noua casă. Grație suportului financiar oferit de Fundația „Familia Sturza”, care susține cu multă generozitate proiectul „ACASĂ”, familia Pânzaru a primit cel mai frumos dar chiar înainte de sărbători.

Noua casă se află într-o altă localitate. Valeriu zice că este entuziasmat, dar și emoționat la gândul că va merge la o școală nouă și va avea noi colegi.

Vom continua să sprijinim familia

Adaptarea este noua preocupare pentru familie și pentru noi. Credem în potențialul lor, pentru o vreme le vom rămâne alături, până în momentul în care îi vom vedea că se descurcă independent de noi. Copii vor merge la școală și găiniță, părinții vor continua cu periodicitatea necesară reabilitările pentru Adriana și vor accesa toate serviciile social și de sprijin care li se cuvin.

*Prenume și nume schimbate în conformitate cu Politica de Protecție a Copilului CCF Moldova