O școală sigură pentru toți copiii. Chiar dacă educația pe timp de pandemie impune noi provocări, respectând măsurile de precauție, copiii și adulții se pot proteja de COVID-19. Profesorii și părinții vor avea grijă ca toți copiii să se simtă protejați, înțeleși și susținuți. Ghidul părintelui propune o serie de sfaturi și informații utile despre sănătatea fizică și emoțională a copiilor.

Ghidul a fost elaborat și aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, în colaborare cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, UNICEF Moldova și Copil Comunitate Familie.

Descarcă versiunea în limba română sau rusă: https://rb.gy/oljb2a

Ai grijă de tine. Protejează-te împotriva COVID-19

Educație în siguranță pe timp de pandemie. Copiii pot fi protejați de infectarea cu noul coronavirus în mediul școlar, doar dacă respectă măsurile de precauție. Procesul educațional poate continua în condiții sigure, dar fiecare ar trebui să țină cont de recomandările specialiștilor.

Unicef România a pregătit un video, în care explică copiilor, într-o manieră pritenoasă și pe înțelesul tuturor, ce comportament trebuie să adopte odată ce au revenit pe băncile școlii. Acestea vor permite conectarea tuturor la orele în clasă și activitățile extracurriculare. Câteva sfaturi le puteți urmări în filmuleț. Urmate cu strictețe, acestea te vor proteja pe tine, colegii, prietenii și membrii familiei.

Sfaturi pentru copii

• Folosește apa și săpunul sau dezinfectează-ți mâinile cu o soluție pe bază de alcool, chiar dacă nu ți se par murdare. Spală-ți mâinile înainte și după masă, ajustarea măștii, după ce ai strănutat sau ai utilizat transportul public.
• Ia cu tine un dezinfectant de mâini și trei măști de rezervă, în pungi separate. Măștile se schimbă odată la două ore sau atunci când se umezesc.
• Poartă mască în spațiile publice, astfel încât să acopere gura și nasul, atunci când distanța socială nu poate fi respectată.
• Asigură-te că nu ai febră, tuse, dureri de cap sau musculare puternice, dificultăți de respirație etc. Anunță părinții sau profesorii, dacă ai aceste simptome.
• Deplasează-te la școală pe jos, cu bicicleta sau mașina, dacă ai posibilitatea. În cazul în care folosești transportul public, poartă mască, păstrează distanța, stai mai aproape de o sursă de aer. Când cobori, neapărat dezinfectează-ți mâinile.
• Strănută sau tușește într-un șervețel sau în pliul cotului. Dacă ai folosit un șervețel, aruncă-l imediat la gunoi.
• Interacționează cu prietenii de la distanță. Optați pentru o nouă formă de salut. High five la distanță, semnul păcii sau salutul Vulcan din Star Treck poate fi o soluție.
• Folosește-te doar de obiectele personale. Dezinfectează-ți constant telefonul mobil.
• Caută ajutor. Dacă ai o problemă sau orice întrebare, vorbește cu prietenii și colegii, părinții, profesorii, psihologul școlar sau alt adult în care ai încredere. E firesc să te simți copleșit, supărat sau nedumerit.

Versiunea în limba rusă a videoului realizat de Unicef România, poate fi găsită mai jos.

Răspunsurile la întrebările participanților sesiunilor de instruire

1. Pot fi o contraindicație pentru vaccinare intervențiile chirurgicale suportate?

Intervențiile chirurgicale suportate nu reprezintă o contraindicație pentru a fi imunizat împotriva COVID-19.

     2. Care sunt efectele vaccinului asupra organismului unei persoane care a mai fost infectată cu COVID-19?

Persoana care dorește să fie vaccinată o poate face indiferent de perioada care a trecut după infectarea cu COVID-19. Vaccinul administrat persoanelor care au suferit de coronavirus într-o formă asimptomatică nu duce la dezvoltarea reacțiilor adverse. Persoana care a fost infectată cu COVID-19 dezvoltă o imunitate de scurtă durată, care poate varia între 3-6 luni, în funcție de gravitatea bolii suportate, iar vaccinarea împotriva infecției COVID-19 dezvoltă o imunitate cu durată mult mai îndelungată și stabilă.

Autoritățile din domeniul sănătății, responsabile de procesul de certificare a vaccinurilor anti-Covid-19, nu recomandă testarea pentru virusul COVID-19 sau testarea pentru detectarea anticorpilor înainte de vaccinare. Rezultatele nu vor influența efectele vaccinului asupra organismului, ci doar va încetini procesul de vaccinare. Respectiv, atât persoanele care au dezvoltat o formă asimptomatică, cât și persoanele care au suferit de o formă mai gravă sunt eligibile pentru vaccinare.  Aceasta nu este o practică nouă. De exemplu, vaccinurile împotriva rujeolei, varicelei și rabiei sunt administrate chiar și atunci când o persoană deja a fost infectată. Drept argument ne poate servi studiile clinice realizate pentru vaccinul Pfizer. Potrivit concluziilor acestora, persoanele care au suferit de COVID-19, cele care nu au fost infectate și persoanele care au primit virusul în timpul studiului nu au prezentat reacții adverse post-vaccinare.

3. Persoana imunizată poate să se infecteze cu virusul COVID-19 în scurt timp după vaccinare?

Vaccinurile ARNm sunt administrate în două doze. După prima doză, persoanele vaccinate vor căpăta o anumită imunitate, dar cel mai sigur răspuns imun al organismului, parvine după aproximativ 14 zile de la administrarea ultimei doze de vaccin. Este important să înțelegem că vaccinul este doar unul dintre instrumentele care reduce riscul de infectare și cel de a dezvolta o formă severă a bolii. Respectiv, persoanele vaccinate trebuie, în continuare, să respecte toate măsurile de siguranță anti-COVID-19, recomandate de specialiști.

4. Pot fi vaccinate persoanele diagnosticate cu hepatita C?

Persoanele infectate cu HIV, cu alte afecțiuni imunodeprimante, precum și persoanele care urmează careva terapii imunosupresive prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă severă a infecției cu SARS-CoV-2. Datele disponibile nu oferă siguranță în privința eficacității vaccinului în cazul acestor persoane. Acest grup de pacienți pot administra vaccinul, dacă nu prezintă alte contraindicații. De asemenea, trebuie luat în considerație faptul că aceste persoane ar putea dezvolta un răspuns imun redus, motiv pentru care trebuie să urmeze și celelalte recomandări de protecție. Studiile clinice de fază 2/3 realizate pe grupul de persoane cu comorbidități, inclusiv cele care prezintă un risc înalt de a dezvolta o formă severă de COVID-19, au demonstrat un profil de siguranță și eficacitate similară cu grupul de persoane fără comorbidități.

5. Cât de frecventă este necesară vaccinarea?

 În prezent nu a fost stabilită periodicitatea vaccinării.

6. Ce se trebuie să fac înainte de vaccinarea împotriva COVID-19?

• Puteți să mâncați și să beți apă înainte să vă vaccinați.
• Se recomandă să evitați consumul de băuturi alcoolice, mai ales în cantități mari, cu 48 de ore înainte de vaccinare. Deși nu există studii care să stabilească cum alcoolul interacționează cu vaccinul anti-COVID-19, alcoolul slăbește sistemul imunitar, în special când e consumat excesiv.
• Dormiți bine în noaptea dinaintea vaccinării. Un somn odihnitor și liniștit ajută sistemul imunitar.
• Nu este recomandat să luați paracetamol sau ibuprofen înainte de vaccinare pentru prevenirea eventualelor efecte adverse ale vaccinului.
• Pacienții care iau paracetamol sau ibuprofen pentru boli pre-existente nu trebuie să întrerupă tratamentul înainte de vaccinare.

7. Ce trebuie să fac după vaccinare?

•  Puteți să mâncați și să beți apă după ce v-ați vaccinat.
•  Deși nu este contraindicat, pentru o eficiență cât mai mare a vaccinului, se recomandă să evitați consumul de băuturi alcoolice, mai ales în cantități excesive, timp de două săptămâni de la vaccinare.
• În cazul în care vă doare brațul în care vi s-a administrat vaccinul, aplicați un prosop curat, umezit în apă rece pe zona injectării. De asemenea, efectuarea de exerciții cu brațul ajută la ameliorarea durerii.
• Dacă aveți stare febrilă, beți multe lichide.
• Puteți lua paracetamol sau ibuprofen pentru ameliorarea disconfortului cauzat de eventuala apariție a unei stări febrile și/sau dureri de cap.
• Contactați doctorul dacă efectele adverse nu dispar în câteva zile.

8. Pot reveni la activitățile zilnice după ce m-am vaccinat?

Da, după vaccinare vă puteți întoarce la lucru atâta timp sau alte activități cât vă simțiți bine. Dacă vă doare tare brațul în care vi s-a făcut injecția, puteți întâmpina dificultăți în ridicarea              obiectelor grele. Dacă vă simțiți foarte obosit, este recomandat să evitați șofatul. Efectele adverse dispar în câteva zile de la administrarea vaccinului.

9. Este necesar ca ambele doze de vaccin administrate să fie ale unuia și aceluiași producător?

Experții în sănătate consideră că vaccinarea cu diferite vaccinuri COVID-19 nu este periculoasă, dar studiile continuă, iar rezultatele definitorii întârzie să apară.

10. Este necesară vaccinarea dacă au fost detectați anticorpi?

Vaccinarea nu depinde de prezența anticorpilor, ci de însănătoșirea clinică. Vaccinarea poate avea lor chiar și peste două săptămâni după însănătoșire.

11. Trebuie respectăm măsurile de precauție dacă ne-am vaccinat?

Este important să înțelegem, că vaccinul este doar unul dintre instrumentele care reduce  riscul de infectare și de a dezvolta o formă severă a bolii. Respectiv, persoanele vaccinate, pentru          propria sănătate și sănătatea celor din jur, trebuie să respecte toate măsurile de siguranță anti-COVID-19 recomandate de specialiști.

12. Sunt antibioticele eficiente în prevenirea sau tratarea COVID-19?

Antibioticele nu acționează asupra virusului, ci doar tratează complicațiile bacteriene. Ele nu sunt eficiente în prevenirea COVID-19.

13. Ce zone ar trebui prioritizate atunci cândt sunt dezinfectate suprafețele în medii non-medicale?

Suprafețele de contact (mânere, telefon, jucării, etc.), obiectele de uz comun (veselă, etc.)

 

   14. Când este recomandat elevilor să poarte mască la lecții?

• Purtarea măștilor din material textil este recomandată elevilor atunci când nu poate fi respectată distanțarea fizică de 1,5 metri (Annex to Considerations in adjusting public health and social measures in the context of COVID-19, 14 September 2020, World Health Organization)

   15. Care este temperatura la care cadrele didactice trebuie să ia măsuri de protecție sporite?

• Atenție sporită trebuie acordată cadrelor didactice a căror temperatură corporală depășește 38°C. Totuși, măsuri de precauție trebuie luate și în cazul în care temperatură este mai mare de 37,00 C și există simptomatologie de tip respirator cum ar fi: tuse, rinoree, febră, probleme respiratorii sau alte simptome de boală ce pot semnifica probabilitatea unei infecții respiratorii, inclusiv COVID-19 (Instrucțiunea privind măsurile de protecție care trebuie aplicate pentru organizarea activității instituțiilor de învățământ publice și private în contextual epidemiologic al COVID – 19, Anexă la Hotărîrea nr. 26 din 21.08.2020 a Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică).

    16. Poate fi termometria nocivă?

• Termometria nu prezintă pericol pentru sănătate. Totuși, manipularea termometrelor cu mercur necesită multă agilitate și precauție pentru a evita spargerea lor și expunerea persoanelor din încăpere la riscul intoxicației cu mercur.

     17. Care este gradul de contagiozitate până când apar simptomele?

• În cazul COVID-19, rolul infecțiilor asimptomatice în transmiterea virusului nu este cunoscut. Fiind o boală ce se întâlnește pentru prima dată la oameni, riscului de a se infecta este supusă toată populația. Rata de transmitere a virusului, exprimată printr-un coeficient, este de la 1,5 la 3,5. Spre exemplu, dacă patru persoane sunt infectate cu noul coronavirus ei pot infecta de la 6 (4×1,5) până la 14 persoane (4×3,5). La rândul lor, aceștia pot infecta de la 9 (6×1,5) până la 49 persoane (14×3,5) și numărul bolnavilor crește în aceeași formulă mai departe. Nu este posibil de estimat numărul de persoane infectate până la apariția simptomelor deoarece perioada de incubație este de la 2 la 14 zile, iar perioada de contagiozitate, când bolnavul poate infecta alte persoane, durează începând cu ultimele 2-3 zile de incubație, până la 7-12 zile în formele ușoare sau 14-37 zile în formele severe de boală.

     18. Care este distanța care trebuie respectată actualmente?

• Distanța fizică ce trebuie să fie respectată este de 1,5 metri.

     19. Explicați, vă rog, legătura dintre alergie și mască și alergie și mănuși.

• În prezent multe persoane acuză diverse probleme la nivelul feței după purtarea măștii. Principala cauză o reprezintă natura ocluzivă, spațiul închis, protector, care duce la un mediu umed, cald, unde se acumulează transpirația și sebumul. Astfel se explică apariția inflamației, roșeții, durerii sau căldurii. Persoanele cu leziuni acneice pot observa o înrăutățire a bolii. Există persoane care afirmă că au o alergie la măștile de protecție, însă dermatita acută de contact la măștile chirurgicale este foarte rară. Majoritatea persoanelor care sunt alergice la componentele măștilor au un teren alergic cunoscut, respectiv știu că au alergii. Se menționează doar câteva substanțe raportate drept cauza unei dermatite de contact:
• thiuram, prezent în elasticul cu care se fixează masca de urechi;
• dibromodicyanobutan (C6H6Br2N), bromină, larg folosită în diverse ramuri ale industriei;
• cocospropylenediamin-guanidinium-diacetat, folosit la dezinfecția instrumentarului și aparatelor medicale, cum ar fi masca folosită în anestezie;
• formaldehidă, prezentă în componentele unui lot de măști N95.

Recomandări:

• excluderea machiajului, inclusiv a balsamului de buze sau rujului;
• excludere gumei de mestecat, dat fiind faptul că mentolul poate dăuna;
• spălarea feței înainte și după purtarea măștii cu geluri de spălare blânde, adaptate tipului de ten, fără utilizarea săpunurilor;
• aplicarea cremelor hidratante, adaptate tipului de ten;
• folosirea cremelor reparatoare, în special pentru tenul iritat;
• evitarea oricărui fel de mediu umed (aburi);
• nu aplicați corticosteroizi pe față decât la indicațiile medicului, preferabil ale dermatologului.
• Dermatita de contact cauzată de expunerea frecventă și de contactul pielii cu substanțele chimice folosite în procesul de producție a mănușilor se manifestă după mai multe contacte cu alergenul, în decursul a 12–48 de ore și durează câteva săptămâni până la dispariția ultimelor manifestări.

Recomandări:

• Evitarea expunerii mâinilor la vânt și îngheț, mai ales iarna, pentru a evita crăpăturile mici ale pielii.
• Uscarea minuțioasă a mâinilor înainte de a îmbrăca mănușile.
• Aplicarea pe mâini a unei creme neutre înainte de a îmbrăca mănușile, în felul acesta se regenerează stratul protector de lipide al pielii și se formează un strat izolator între piele și mănușă.
• După scoaterea mănușilor, se recomandă spălarea mâinilor și ungerea lor cu o cremă neutră sau cu o cremă de protecție.
• Înlocuirea mănușilor pudrate cu cele nepudrate, pentru a evita contactul cu pudra, care în cadrul procesului de producție absoarbe proteinele de latex.
• Folosirea mănușilor produse din materie primă sintetică, de exemplu mănuși din vinil, nitril, neopren.
• Schimbarea lichidului de dezinfectare, care poate produce alergie.
• Nu se recomandă folosirea bijuteriilor nichelate, în special pe degete, or nichelul produce o reacție imediată.

   20. Care este nivelul de protecție a măștilor medicinale în comparație cu măștile din textil?

• Masca de protecție medicală (numită și mască chirurgicală sau pentru proceduri medicale) este un dispozitiv medical care acoperă gura, nasul și bărbia, formând o barieră care limitează transmiterea unui agent infecțios între personalul spitalicesc și pacient. Aceste măști sunt folosite de personalul sanitar pentru a împiedica picăturile mari și stropii respiratorii să ajungă la gura și nasul purtătorului măștii și contribuie la reducerea și/sau ținerea sub control la sursă a răspândirii picăturilor mari respiratorii de la persoana care poartă masca de protecție
• Măștile de protecție nemedicale (sau măștile „comunitare”) cuprind diverse forme de măști din comerț sau artizanale, precum și protecții faciale din textile sau alte materiale, de exemplu din hârtie. Acestea nu sunt standardizate și nu sunt destinate utilizării în unități sanitare sau de către personalul medical.
• În baza studiilor științifice disponibile în contextul COVID-19 este demonstrat că o mască textilă trebuie să aibă cel puțin 3 straturi, dintre care:

1. stratul intern din material absorbant, precum bumbac
2. stratul de mijloc din material nețesut, precum polipropilenă
3. stratul extern din material neabsorbant, precum poliester sau combinație cu poliesteri.

• Masca de protecție poate contribui la reducerea răspândirii infecției în comunitate prin minimizarea eliberării de picături de secreții respiratorii de la persoane infectate care nu cunosc că sunt infectate, înainte de apariția simptomelor. Din acest considerent, OMS recomandă în mod condiționat utilizarea măștii de protecție în comunitate de către persoanele asimptomatice în cazul epidemiilor și al pandemiilor. S-a dovedit că diversele măști de protecție nemedicale au o eficiență de filtrare de la 2 la 38 %. Pentru măștile nemedicale artizanale nu au fost stabilite standarde. Unul dintre avantajele măștilor de protecție nemedicale din pânză sau din alte materiale textile este că pot fi confecționate ușor și pot fi spălate și refolosite.
• Măștile de protecție medicale sunt recomandate personalului sanitar care întreprinde măsurile necesare de ținere sub control a infecției la sursă în cazul persoanelor simptomatice, având scopul de a preveni răspândirea picăturilor de secreții respiratorii produse prin tuse sau strănut.
• Trebuie subliniat faptul că utilizarea măștilor de protecție în comunitate trebuie avută în vedere doar ca măsură complementară, nu ca substitut al măsurilor de prevenire de bază recomandate pentru reducerea transmiterii comunitare, printre care se numără distanțarea fizică, rămânerea acasă a persoanelor bolnave, munca de la distanță, dacă este posibilă, regulile de igienă respiratorie, igiena meticuloasă a mâinilor și evitarea atingerii feței, a nasului, a ochilor și a gurii.
• Există trei avertismente importante referitoare la utilizarea măștilor de protecție în comunitate:

1. Trebuie să se asigure păstrarea și oferirea cu prioritate a măștilor de protecție medicale pentru a fi utilizate de furnizorii de asistență medicală, în special având în vedere deficitul actual de echipamente individuale de protecție respiratorie.
2. Utilizarea măștilor de protecție poate crea o falsă senzație de siguranță, ducând la o distanțare fizică necorespunzătoare, la o igienă respiratorie și a mâinilor deficitară și chiar la nerămânerea acasă a persoanelor bolnave.
3. Există riscul ca scoaterea incorectă a măștii de protecție, manipularea unei măști contaminate sau tendința persoanelor sănătoase de a-și atinge fața mai des în timpul purtării măștii să ducă de fapt la creșterea riscului de transmitere. (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Utilizarea măștilor de protecție în comunitate. Stockholm: ECDC; 2020.)

• Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (Mask use in the context of COVID-19. Interim guidance. 1 December 2020. World Health Organization)

 

Scenariul de transmitere a virusului COVID-19Condițiile de purtare a măștii (unde)Populația țintă (cine)Scopul utilizării măștilor (de ce)Tipul de mască recomandată

Nivel înalt de transmitereÎncăperi, cu nivel scăzut sau necontrolabil al ventilației, sau sistemul de ventilare nu este menținut corespunzător, indiferent de posibilitatea respectării distanței fizice de 1 metruPopulația generală în spații publice (magazine, oficii, școli, biserici, restaurante, săli de sport, etc.) sau spații publice închise (mijloace de transport)

În cazul locuințelor, recomandările se referă al încăperile vizitate de persoane care nu sunt membri ai familiei

Beneficiu potențial prin protejarea persoanelor sănătoase de virusul eliminat de individul afectat (controlul sursei)Mască textilă (nemedicală)

Încăperi, cu nivel adecvat de ventilare, atunci când nu poate fi respectată distanța fizică de 1 metru

Spațiile în aer liber, atunci când nu poate fi respectată distanța fizicăPopulația generală în spații publice cum ar fi magazine sau piețe în aer liber, dar aglomerate, adunări populare (demonstrații, mitinguri, etc.)

Spațiile în care distanța fizică nu poate fi respectată și persoanele sunt cu risc înalt de infectare și complicații posibileIndivizii/persoanele cu risc de complicații după suportarea COVID-19:

–    vârsta ≥60 ani

–    comorbidități cum ar fi boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli pulmonare cronice, cancer, boli neurologice, imunodeficiențe, obezitate, astm bronșic

ProtecțieMască medicală

Transmitere sporadică (rară) sau absența confirmării transmiterii SARSCoV-2Decizia în baza evaluării riscurilorPopulația generalăBeneficiu potențial prin protejarea persoanelor sănătoase de virusul eliminat de individul afectat (controlul sursei) și/sau protecțieDepinde de scopul utilizării

Oricare scenariuOrice condiții în comunitateOrice persoană suspectată sau confirmată cu COVID-19, indiferent dacă manifestă simptome sau nu, sau orice persoană care așteaptă rezultatele testului la infecția cu COVID-19, atunci când sunt în preajma altor persoane din comunitateProtejarea persoanelor sănătoase de virusul eliminat de individul afectat (controlul sursei)Mască medicală

    21. Cât trăiește virusul pe suprafețe, în special pe cele din plastic, hârtie, dar și cât rezistă în apă?

Rezultatele cercetărilor științifice demonstrează următoarea durată de supraviețuire a virusului COVID-19 (Wathore R, Gupta A, Bherwani H, Labhasetwar N. Understanding air and water borne transmission and survival of coronavirus: Insights and way forward for SARS-CoV-2 [published online ahead of print, 2020 Aug 4]. Sci Total Environ. 2020;749:141486. doi:10.1016/j.scitotenv.2020.141486):

• 3 ore în aerosoli
• 3 ore pe hârtie
• 4 ore pe suprafețe de cupru
• 24 ore pe carton
• 2 zile pe suprafețe de lemn prelucrat
• 2-3 zile în apa de canalizare
• 4 zile pe sticlă
• 4 zile pe bancnote
• 2-7 zile pe suprafețe de inox
• 3-7 zile pe suprafețe de plastic
• până la 10 zile în apa de robinet cu temperatura de 230C
• mai mult de 7 zile pe stratul extern al măștilor chirurgicale

    22. Care e cea mai potrivită modalitate de distrugere a măștilor utilizate?

• Pentru măștile medicale de unică folosință, utilizate în comunitate, se recomandă colectarea în pungi separate care, după ce vor fi umplute, vor fi sigilate, introduse într-o pungă adițională și aruncate în containere de colectare a deșeurilor menajere.

 

    23. Care sunt deosebirile dintre Covid 19-1 și Covid 19 -2?

• La data de 11 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia cu virusul COVID-19 – coronavirusul tip 2 care cauzează un sindrom respirator acut sever (SARS-CoV-2, severe acute respiratory syndrome coronavirus-2). De atunci, răspândirea acestui virus s-a accelerat și au fost afectate numeroase țări ale lumii.
• Virusul SARS-CoV-2 este înrudit genetic cu alt coronavirus (SARS-CoV), care a cauzat epidemie de sindrom respirator acut sever în anul 2002. Acest virus a fost foarte agresiv, provocând numeroase decese, dar situația a fost stabilizată datorită măsurilor antiepidemice. Epidemia cu SARS-CoV a încetat în iunie 2003, afectând 8098 persoane și cauzând 774 decese, cu o rată a mortalității de 9,7%, de 3 ori mai mare decât la SARS-CoV-2.
• Un alt coronavirus periculos din Orientul Mijlociu, MERS-CoV (Middle East respiratory syndrome coronavirus), dar care nu prezintă la moment pericol de pandemie, a apărut în anul 2012 și a cauzat 2494 cazuri și 858 decese în 27 țări ale lumii, cu o rată a mortalității de 34%. Acest virus se întâlnește la cămile și în prezent.
• Virusul cu care ne confruntăm acum, SARS-CoV-2 sau COVID-19 nu este atât de agresiv în comparație cu MERS-CoV sau SARS-CoV, dar se răspândește foarte rapid, fiind înregistrate la nivel global peste 72 milioane de cazuri, iar peste 1,6 milioane de persoane au decedat. Caracteristic pentru acest virus este că mortalitatea este mai înaltă la persoanele în vârstă și cu diverse comorbidități și mai mulți bolnavi cu acest virus au nevoie de spitalizare și de terapie intensivă. (Petersen, Koopmans M., Go U. et al. Comparing SARS-CoV-2 with SARS-CoV and influenza pandemics. Lancet Infect Dis, 2020; 20: e238–44)

    24. Cum este posibilă desfășurarea activității de 7-8 ore pe zi în mască, fără a afecta căile respiratorii?

• Măștile nu provoacă afecțiuni respiratorii prin faptul că sunt purtate îndelungat.
• Odată ce devin umede sau vizibil murdare ele trebuie schimbate. Din acest considerent, pentru majoritatea persoanelor din comunitate, se recomandă purtarea măștilor textile, care trebuie să aibă cel puțin 3 straturi ( stratul intern din material absorbant, precum bumbac; stratul de mijloc din material nețesut, precum polipropilen; stratul extern din material neabsorbant, precum poliester sau combinație cu poliesteri) și să fie spălarea lor cu regularitate.

    25. Ce detalii ar trebui să cunoaștem despre vaccinul administrat fetițelor de 10 ani?

• La vârsta de 10 ani fetițele sunt vaccinate împotriva infecției cu papillomavirusul uman (HPV) care cauzează cancer de col uterin.
• Vaccinul utilizat în Republica Moldova se numește Gardasil, este produs de compania americană „Merck Sharp & Dohme” (MSD) și asigură protecţia împotriva a 4 tipuri de HPV, care sunt considerate cele mai agresive și periculoase și care, de cele mai dese ori, duc la apariţia cancerului de col uterin sau dezvoltarea verucilor genitale (negi). HPV poate provoca, de asemenea, alte tipuri de cancer ano-genital, atât la bărbaţi, cât și la femei.
• HPV se transmite pe cale sexuală și majoritatea persoanelor se pot infecta pe parcursul vieţii, după debutul vieţii sexuale. Aproximativ 80% din bărbaţi și femei la o anumită etapă a vieţii se pot infecta cu HPV. Circa 30 de tipuri de HPV sunt transmise prin intermediul actului sexual. Infectarea are loc prin contact direct cu suprafaţa infectată, fie prin relaţie sexuală, fie prin atingerea organelor genitale.
• Deși cancerul de col uterin poate fi prevenit, acesta este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei din lume. În fiecare an, se înregistrează circa 528.000 de cazuri noi și peste 266.000 de decese. Începând cu 2017, în Republica Moldova a fost introdus vaccinul împotriva HPV, care este pus la dispoziţie gratuit fetelor cu vârsta de 10 ani, pentru a le proteja de riscul de a face cancer de col uterin atunci când vor crește mari.
• Vaccinul împotriva HPV este folosit în peste 70 de ţări ale lumii, inclusiv SUA, Australia, Canada și în cea mai mare parte a Europei – peste 80 de milioane de persoane au beneficiat de vaccinul împotriva HPV până acum. (Vaccinarea împotriva infecțiilor cu papilomavirusul uman (HPV). Ghid pentru părinți și îngrijitori. MSMPS. Centrul Național de Sănătate Publică http://cnsp.md/index.php/vaccinarea-hpv/)

     26. În ce măsură vaccinul contra gripei sezoniere ne protejează de Coronavirus?

• Vaccinul împotriva gripei sezoniere protejează împotriva virusurilor gripale care, conform cercetarilor în domeniu, vor circula în timpul sezonului gripal din anul viitor.
• Vaccinurile gripale tradiționale, trivalente, sunt făcute pentru a oferi protecție împotriva a trei tulpini ale virusului gripal: cele două tipuri de virusuri A (virus gripal A (H1N1) și virusul gripal A (H3N2)) și virusul gripal B.
• De asemenea, există vaccinuri făcute pentru a proteja împotriva a patru virusuri gripale – se numesc vaccinuri tetravalente – acestea oferă protecție împotriva acelorași virusuri ca vaccinul trivalent la care se adaugă un virus suplimentar B.
• Se recomandă vaccinarea împotriva gripei, în fiecare sezon, a tuturor persoanelor care au depășit vârsta de 6 luni.
• Vaccinarea, ca măsură de prevenție împotriva gripei, este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicații legate de gripă:
• toți copiii între 6 luni și 4 ani (sugarii sub 6 luni sunt, de asemenea, considerați ca având risc crescut, însă ei nu pot primi vaccinul antigripal, dar pot fi protejați prin vaccinarea persoanelor care au grijă de ei)
• persoanele peste 65 de ani
• femeile însărcinate, cele care au în plan să rămână însărcinate, au născut recent sau alăptează în timpul sezonului gripei.
• Risc crescut de complicații cauzate de gripă îl au persoanele cu sistem imunitar deprimat de la medicamente sau boli (persoanele cu HIV, boli cardiovasculare, diabet, boli pulmonare), toate categoriile de persoane (adulți, adolescenți, copii) care suferă de o boală cronică (precum astmul bronșic), copiii și adolescenții care iau aspirină regulat și sunt la risc sa dezvolte Sindromul Reye dacă fac gripă.
• Vaccinul gripal este special pregătit pentru a proteja împotriva infecției cu virusurile gripale care circulă în fiecare sezon. Acesta nu protejează de infecția cu virusul SARS-CoV-2. (https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/gripa-intrebari-frecvente-despre-vaccinul-gripal)

    27. Cum se măsoară corect temperatura corporală cu termometrul lazer: la mână sau la cap?

• Termometrul cu infraroșu măsoară temperatura exterioară, de la nivelul pielii și atunci când persoana vine de afară, pielea este mai rece decât temperatura corpului. Dacă e vară și e cald, dimpotrivă poate fi o creștere tranzitorie a temperaturii corpului, pentru că mecanismele de răcire nu au fost destul de eficiente.
• Temperatura normală a corpului variază între 36,10C și 37,20
• Când persoana are valoarea temperaturii la limită sau un pic peste limita admisă (peste 37,00C), unde nu se știe dacă e febră sau nu, se recomandă ca persoana respectivă să stea în repaus 5 minute și ulterior să fie termoscanată din nou.
• Regula de bază – termometrul se ține perpendicularla fruntea persoanei, care este rugată să nu se miște în timpul măsurării.
• Distanța între termometru și piele este specificată în instrucțiunea fiecărui dispozitiv. (https://www.fda.gov/medical-devices/general-hospital-devices-and-supplies/non-contact-infrared-thermometers)

    28. Cât de des poate fi folosit dezinfectantul pentru copiii?

• Dezinfectantul pentru mâini trebuie utilizat doar atunci când nu sunt disponibile apa și spunul pentru spălarea mîinilor copiilor și adulților.
• Pentru protecție eficientă împotriva virusului COVID-19 el trebuie să fie pe bază de alcool de cel puțin 60%.
• Copiii trebuie protejați de înghițirea accidentală a soluției dezinfectante pentru mâini.

     29. Cum procedăm în cazul în care elevii cu CES nu doresc să poarte mască?

• Utilizarea măștilor pentru copii de orice vârstă cu tulburări de dezvoltare, dizabilități sau alte condiții de sănătate specifice nu ar trebui să fie obligatorie și trebuie evaluată de la caz la caz de către părinți, îngrijitori, educatori și/sau furnizorii de servicii medicale. În orice caz, copiilor cu deficiențe cognitive sau respiratorii severe, cu dificultăți de tolerare a măștii, nu li se va cere să poarte măști (https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-a-children-and-masks-related-to-covid-19)

    30. În situația pandemică în care ne aflăm, cât de indicată este uscarea mâinilor, după spălare, cu ajutorul uscătoarelor electrice?

• Studiile științifice arată că urscătoarele electrice pot să contribuie la răspândirea infecției prin generarea curentului de aer. Totodată, prosoapele de hârtie usucă mâinile în mod eficient și cauzează o contaminare mai mică a mediului. Din aceste considernte și din punct de vedere al igienei, se recomandă utilizarea prosoapelor de hârtie.

     31. Care este distanța corectă ce trebuie respectată în cazul copiilor: un metru sau doi metri?

• Distanța recomandată de OMS este de 1 metru, iar distanța aprobată în Republica Moldova este de 1,5 metri.

    32. Cum procedam cu elevii care au permanent temperatura corpului 37 și mai mare?

• Temperatura ridicată a corpului poate semnala prezența unei infecții sau a unei maladii de sistem.
• Copiii cu creșteri îndelungate a temperaturii corpului peste 37,00C trebuie examinați de către medic pentru a afla cauzele posibile.

    33. Care este perioada medie de tratament COVID-19?

• Perioada de tratament a infecției cu COVID-19 depinde de evoluția bolii (ușoară, medie sau gravă) și prezența complicațiilor. Acestea nu pot fi prezise deoarece sunt influențate de mai mulți factori precum vârstă, comorbidități, ș.a.)

     34. Cine sunt considerate persoane de contact?

• Definiția contactului, conform Protocolului clinic standardizat pentru medicii de familie „Infecția cu coronavirus de tip nou ( COVID-19)”, ediția IV: un contact este o persoană care a avut parte de oricare din următoarele expuneri pe parcursul a 2 zile înainte de și 14 zile după debutul simptomelor unui caz probabil sau confirmat:
  1. contact direct (față în față) cu un caz probabil sau confirmat în raza de 1 metru și timp de cel puțin 15 minute
  2. contact fizic direct cu un caz probabil sau confirmat
  3. îngrijirea directă a unui pacient cu COVID-19 probabil sau confirmat fără utilizarea echipamentului personal de protecție recomandat

SAU

4. alte situații conform celor indicate de evaluările riscurilor locale.

     35. Cum sa reparam termometrul? Cui sa ne adresăm? Există o agenție de verificare și reparare a termometrelor?

• Reparația termometrelor electronice și infraroșii depinde de producător și distribuitorul oficial al acestuia în Republica Moldova. Informația despre serviciile de reparație de regulă este inclusă în documentația însoțitoare a termometrului.
• Spre exemplu, termometrele de la producătorii Frei, Microlife, Allife, Gamma sunt comercializate de către magazinul online www.frei.md care oferă serviciile de deservire tehnică: GSM +373 62061998;  mun. Chișinău, str. Hristo Botev, 29; mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare, 60 a (tel: 0 -231-9-25-30); https://frei.md/contacts/

   36. Cum procedăm în cazul elevilor a cărui părinte este infectat cu COVID?

• În cazul când părintele este confirmat cu COVID-19, copilul este definit ca fiind contact, dacă a contactat direct cu părintele bolnav în raza de 1 metru și timp de cel puțin 15 minute sau a avut contact fizic direct cu părintele bolnav sau a fost îngrijit direct de părintele bolnav care nu a utilizat echipament personal de protecție, cu 2 zile înainte de și 14 zile după debutul simptomelor la părinte.
• Acest copil, fiind contact, trebuie să fie în autoizolare timp de 14 zile cu monitorizarea stării de sănătate (temperatura corpului, apariția tusei, slăbiciunii sau oboselii generale, a durerilor de cap, durerilor musculare, durerilor în gât, a corizei, dispneei, anorexiei, grețurilor, vărsăturilor, diareei, stării mentale alterate) (Protocolul clinic standardizat pentru medicii de familie „Infecția cu coronavirus de tip nou ( COVID-19)”, ediția IV)

   37. Cum ne putem ridica imunitatea?

• Imunitatea puternică poate fi asigurată doar de un mod de viață sănătos:
• o dietă echilibrată, bogată în legume, fructe și cereale integrale;
• activitate fizică regulată (practicarea sportului), cel puțin 150 minute/săptămână;
• renunțarea la fumat;
• consumul de alcool în cantitate moderată;
• somnul cu o durată de 7-8 ore/noapte;
• controlul tensiunii arteriale;
• spălatul frecvent pe mâini și gătitul adecvat al produselor alimentare.

    38. Odată cu răcirea timpului, unde e corect să măsurăm temperatura: la intrarea în clasă sau la intrarea în blocuri?

• O derulare eficientă a termometriei cu scopul de a preîntâmpina reținerea elevilor în afara sălilor de studii sau a școlii presupune asigurarea instituției cu câteva termometre infraroșii și măsurarea simultană în locurile de acces special amenjate, confrom planului de asigurare a funcționării instituției pe timp de pandemie.