Vera și cei patru frați ai săi au fost prea chinuiți de soartă, iar acest lucru se oglindește și în ochii lor. Nu-și doresc dulciuri, jucării sau haine noi, tot ce vor e să nu mai fie despărțiți de mama. A fost mare durere când s-au despărțit de mama lor, și acum au fețele îngrozite când mama trebuie să plece pentru câteva ore și îi lasă în grija cuiva.
Am cunoscut-o pe Ina, mama celor cinci copii, cu 3 ani în urmă, când mezina abia se născuse.
Problemele erau cu „cu vârf și îndesat” – de la lipsa unui loc de trai sigur, lipsa veniturilor stabile, adicții și până la neglijență. Ca urmare a situației în care se afla, copiii au fost luați din familie, dar spre binele tuturor nu au ajuns la orfelinat, ci în grija unei familii de asistenți parentali profesioniști. Nu a durat mult până când Ina a înțeles că-i poate pierde dacă nu acționează pentru a schimba situația, iar cu suportul oferit de echipa noastră, lucrurile au început să se aranjeze la locul lor. La scurt timp, copiii au revenit în familia biologică, acolo unde au găsit-o pe mama lor mult mai luminoasă.
„Acum viața mea e diferită! Copiii mei au început să mă respecte mai mult. Ei vin și îmi povestesc ceea ce îi apasă. Înainte nu-i auzeam…”, ne-a mărturisit Ina.
Timp de 3 ani, am fost constant alături de ei. Le-am oferit ajutor material, educațional și psihologic. Primele noastre intervenții în sprijinul familiei au fost asigurarea cu produse de primă necesitate pentru copii, dar și stabilirea unui program intens de reabilitare psihologică pentru mamă.
Pentru că punem accent pe dezvoltare și nu pe crearea dependenței, i-am oferit femeii pârghiile necesare ca să poată gestiona de una singură viața de familie.
Datorită donațiilor și generozității partenerilor, familia a făcut reparație în casă, am reușit să cumpărăm păsări, astfel fiind asigurați pentru o perioadă îndelungată cu ouă și carne proaspătă.
„Condițiile în care trăim sunt tare diferite, cu mult mai bune decât m-am gândit vreodată”, a adăugat Ina.
Riscul separării a fost diminuat, rămânând toți împreună în casa care le oferă confort și siguranță. Ina reușește să facă față tuturor problemelor vieții. Are un scop bine definit, care o face să meargă înainte: vrea să-și vadă copiii mari, să învețe și să aibă o viață decentă.
#niciodatasingur
Ieri am ajuns la Darius, pe care l-am văzut plângând de fericire în timp ce-și ținea “visul în mâini” - o chitară! Emoțiile ne-au copleșit pe toți, nici nu-i vine să creadă.
Alexandra avea 19 ani când l-a născut pe Vasilică. Fiindcă nu avea unde merge de la maternitate, a ajuns într-un centru maternal, găzduire temporară.
Într-o localitate pitorească din sudul țării, pe malul Prutului, își trăiesc copilăria la maximă intensitate 4 copii frumoși: Irina, Vlad, Mihai și Ionuț.
Știi cum e să visezi la un colț de pâine la cină, pentru că nu ai văzut bucate mai alese; să-ți înghețe picioarele iarna, pentru că sandalele de astă vară, mici deja, sunt unica ta pereche de î