Când am întâlnit pentru prima dată, acum un an, familia Bolboceanu, ea locuia într-o odăiță de 14m pătrați. Pare greu de imaginat cum 8 suflete își făceau loc aici, dar dacă vă mai spunem că era și o ordine impecabilă și că toate lucrurile erau aranjate la locul lor, iar în centrul camerei se jucau grămăjoară cei 6 copii. Da, e adevărat puține lucruri aveau, dar oricum într-un spațiu atât de mic să fie așa de bine toate organizat, ne-a atras atenția. Cel mai mic dintre copii avea jumătate de an, cel mai mare 10 ani, fiecare cu sarcini clare ce are de făcut alături de mama lor. Tata muncea cu ziua prin sat, asta le asigura sursa de existență și cu mari greutăți reușeau să achite chiria pentru această încăpere.
În luna iunie anul curent am reușit să le procurăm propria locuință. O căsuță modestă, dar încăpătoare pentru ei. La una dintre vizitele recente am întâlnit copii veseli, alergau prin curte, tata la muncă, iar mama pe pragul casei spăla rufe. Nu dispun de apă în locuința lor. Aducea apă cu 2 găleți. Avea înșirate 4 sfori la rând de haine spălate. Acum vara, în fiecare zi sau poate și de câteva ori în zi, spune că trebuie să-și spele copiii. Mai adăugăm și gătitul, curățenia și spălatul vaselor după 8 persoane, este o povară mare pentru femeie. Grijile de rutină se transformă într-un efort fără sfârșit. Ne gândim cu groază la zilele reci de iarnă când familia, în special mama, va investi ore ca să-și păstreze casa curată, copiii îngrijiți și mâncarea caldă.
Vrem să-i ajutăm să aducă apa în casă și să aibă o chiuvetă în spațiul alocat bucătăriei, iar conectarea unei mașini de spălat haine, semiautomat, ar face diferența, oferind timp mamei pentru activități cu copiii.
