Cum arată școala prin ochii elevilor, părinților și profesorilor? Ce îi lipsește pentru a deveni un loc în care fiecare copil se simte în siguranță, respectat și sprijinit?
La aceste întrebări încearcă să răspundă autoevaluarea realizată în 15 școli din rețeaua transfrontalieră, la care au participat peste 3900 de copii, 2290 de părinți, 390 de cadre didactice. Această acțiune este parte a proiectului „Educația incluzivă dincolo de granițe”, implementat de CCF Moldova și Salvați Copiii Iași, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică.
Procesul, bazat pe aplicarea Indexului Incluziunii - un ghid de autoevaluare și dezvoltare, a implicat direct elevi, părinți și cadre didactice și a oferit o imagine clară asupra realității din școli: cum se simt copiii, ce dificultăți întâmpină și ce anume îi împiedică să participe pe deplin la educație.
Una dintre întrebările-cheie — „Care sunt trei lucruri pe care doriți să le schimbați?” — a scos la iveală diferențe de perspectivă, dar și surprinzător de multe probleme comune.
Care sunt barierele mai des identificate?
Spații și condiții care lasă de dorit
Lipsa sau starea precară a sălilor de sport este una dintre cele mai frecvente nemulțumiri. La fel, condițiile din blocurile sanitare și calitatea alimentației din cantine. În unele școli, clasele sunt supraaglomerate, iar dotările sunt insuficiente sau învechite.
Prea mulți elevi, prea puțină atenție
Numărul mare de elevi din clasă afectează direct calitatea învățării. Profesorii și părinții semnalează acest lucru constant, iar elevii simt că nu primesc suficientă atenție individuală.
Relații care dor
Bullying-ul, lipsa de respect și discriminarea sunt realități frecvente. Unii elevi vorbesc despre frică, marginalizare sau lipsa de sprijin.
Câteva voci reprezentative din răspunsuri:
- Elevi: „Să nu râdă de mine, să nu mă numească cu „cuvinte urâte”; „Să pot merge cu haine care îmi plac, să aleg mâncarea, să fie sticle cu apă în clasă”; „Lecții mai atractive/interesante, mai puțină teorie, mai multă practică”, „Profesori mai buni/zâmbitori”.
- Părinți: „Mâncarea lasă de dorit. Condiții de igienă necorespunzătoare în spațiile sanitare. Să fie suficiente blocuri sanitare”; „Școala să ia atitudine fata de elevii agresivi”; „Cadrele didactice să nu jignească copiii, să nu-i streseze înainte de examene, dar să-i încurajeze”; „Metode de predare mai atractive”; „Ca toți copiii să fie tratați la fel, indiferent din ce familie vin”.
- Cadre didactice: „Implicarea părinților într-o măsură mai mare și mai multă receptivitate”; „Protecția stării emoționale a profesorilor și mai puțină birocrație”; „Îmbunătățirea comunicării dintre școală și părinți. Modernizarea unor resurse și materiale didactice”; „Mai mult spațiu, bibliotecă dotată cu literatura necesară”.
Rezultatele acestei autoevaluări vor fi analizate în mod sistematic, iar instituțiile de învățământ vor elabora planuri concrete de acțiune, integrate în procesele de management instituțional. Scopul este unul bine definit: reducerea barierelor, unde fiecare copil are acces la educație de calitate, un mediu accesibil și se simte respectat și valorizat.
Activitățile au loc în cadrul proiectului „Across Border Inclusive Education” (ABIE) – JeMS code ROMD00143, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg VI-A NEXT România–Republica Moldova 2021–2027 și implementat de Salvați Copiii Iași, în parteneriat cu CCF Moldova.